Introducere.

Comuna Sascut, una din cele mai întinse şi mai dezvoltate economic din judeţul Bacău, se află amplasată pe axa N-S a judeţului, la graniţa sudică a acestuia, între oraşele Bacău şi Adjud, la 45 km de prima localitate şi la 15 km de cea de-a doua, fiind o comună de tranzit.

Sascutul este poziţionat pe ultima terasă de pe malul drept al Siretului, fiind o veche aşezare a hanurilor, la care făceau popas cărăuşii cu carele lor cu peşte provenit de la Dunăre. Sascutul este aşezat astfel pe o prispă naturală, la a cărei construcţie şi-au adus contribuţia şi torentele care vin dinspre dealurile Bălcuţa, Fântânele şi Pănceşti.

Sascutul este orientat către răsărit, privind parcă spre valea largă a Siretului şi spre dealurile Tutovei, ce adăpostesc satele comunelor Corbasca şi Tătărăşti. Aşezată în plină zonă subcarpatică, relieful localităţii este frământat de dealuri uşor vălurite, cu pante line spre sud. Spre apus, coama dealurilor Ciortălău şi Conţeşti, îmbrăcate cu frumoasa podoabă a pădurilor de fag şi stejar, despart această comună de comuna Coţofăneşti, ascunzând în văile lor satele componente ale Sascutului: Pănceşti, Valea Nacului, Bălcuţa, Sascut Sat şi Conţeşti. Spre SV se află satul Schineni, iar la SE, satul Bereşti.

Istoricii Dinu şi Constantin Giurescu consideră ca denumirea comunei Sascut provine de la cuvintele: "cut" = fântână şi "Sas" = nume de om; cu alte cuvinte Sascut ar însemna "Fântâna Sasului". Alţii consideră că denumirea de Sascut ar proveni de la traducerea în limba maghiară a cuvântului ce ar însemna "100 de fântâni".

Legătura cu localităţile importante învecinate din zonă se face atât rutier, pe drumul european E85 (DN 2), cât şi pe calea ferată, magistrala Bucureşti - Suceava străbătând, prin latura estică, vatra comunei. De asemenea, comuna este legată, prin intermediul DJ119A, care străbate aproape toate satele componente ale comunei, de drumul naţional DN11A Adjud - Oneşti, prin comuna băcăuană Urecheşti, având astfel acces la această arteră importantă, precum şi la calea ferată Adjud - Ciceu, care străbate această comună.

Liceul nostru este situat pe marginea DJ119A, la 200 m. distanţă faţă de intersecţia cu DN2. Campusul instituţiei cuprinde 3 clădiri: clădirea principală, cu regim de înălţime P+2, având o suprafaţă desfăşurată de cca. 2.000 mp., clădirea internat, cu regim de înălţime P+2, având o suprafaţă desfăşurată de cca. 1.500 mp., şi clădirea cantinei, cu un singur nivel, având o suprafaţă de cca. 350 mp.

Specializările / calificările oferite de liceul nostru sunt astfel alese, încât să satisfacă atât solicitările angajatorilor din zonă, dar şi interesele absolvenţilor de învăţământ gimnazial ai şcolilor din comunele învecinate, care reprezintă marea majoritate a celor care studiază la noi. Unele specializări - cum este cea de Tehnician veterinar - sunt unice la nivelul judeţului, fapt care a determinat, de-a lungul timpului, atragerea unor elevi din alte zone ale judeţului, dar şi a unora proveniţi din alte judeţe.

Patronul spiritual al liceului nostru, al cărui nume îl poartă cu mândrie, este dl. Jacques Menachem Elias, personalitate marcantă a secolului al XIX-lea şi începutului de de secol XX, al cărui nume este legat de înfiinţarea Fundaţiei "Familiei Menachem H. Elias" a Academiei Române şi a cunoscutului spital "Elias" din capitală, membru onorific al Academei Române. Sascutul a reprezentat, pentru dl. Elias, unul dintre locurile sale de suflet, loc care găzduia una dintre reşedinţele sale preferate, în care deţinea un important domeniu agricol şi în care a înfiinţat, printre altele, prima fabrică de zahăr din România. Era firesc, deci, ca tot aici să fie înfiinţată, conform dorinţei sale testamentare, o şcoală tehnică pentru instruirea tuturor, indiferent de apartenenţa etnică sau religioasă. Astfel, în perioada 1974-1978, cu fonduri provenite de la Fundaţia "Elias", au fost construite şi date în folosinţă toate clădirile din incinta instituţiei, moment care constuie actul de naştere al liceului nostru.